Arhitectura – opțională când e vorba de locuri de joacă?

În România, locurile de joacă și arhitectura se intersectează doar pe alocuri. Vedem frecvent locuri de joacă amplasate necorespunzător, cu structurare nepotrivită sau care nu se încadrează deloc în ambient. Să fie arhitectura doar o opțiune în cazul locurilor de joacă?

Interacțiunea dintre ceea ce crează omul și naturalețea peisajului pe care-l modelează, trebuie să țină seama de proprietățile sale fizice și vizuale. Arhitectura este liantul capabil să ofere echilibru vizual volumelor, să creeze jocuri cromatice, luminozitate, simetrie, spațialitate și profunzime.

Ce diferențe există între locurile de joacă concepute de arhitecți și celelalte? Diferențe vizibile de estetică, de accesibilitate și confort. Spațiile publice concepute de către specialiști conțin totalitatea elementelor care te fac să-ți dorești să stai cât mai mult în acel loc, îți crează sentimentul de confort fizic și vizual care relaxează și destinde. Locurile de joacă proiectate corespunzător, crează noi identități vizuale pentru copii și totodată generează dialoguri vizuale cu aceștia, lucruri pe care celelalte nu le obțin.

Arhitectura poate face diferența între spațiile publice, fiind o formă de artă capabilă să se adreseze întregului spectru de emoții și percepții. Concret, vă invit să aruncăm o privire spre câteva locuri de joacă de ultimă generație, de unde cred că ne putem inspira pe viitor, pentru a aduce și la noi un plus de confort, combinații coloristice și multifuncționalitate în materie de spații publice destinate copiilor.

Frew Park Arena Play Structure din Brisbane, Australia, conceput de Guymer Bailey Architects, are ca temă deconstrucția, o noțiune complexă, având ca obiectiv principal contestarea capacității conceptelor. Panouri prefabricate de diferite dimensiuni, înălțimi și unghiuri, tuneluri din plasă și cățărători, leagane și tobogane, zone de sport și mișcare, compun un loc de joacă spectaculos, cu un design care oferă utilizatorilor o varietate de provocări.

Hapa Collaborative, din Richmond, Canada, este concentrat în jurul conceptului “Terra Nova”, reprezentat printr-o multitudine de tipuri de peisaj. Joaca împrumută astfel valențe de formă și caracter ale acestor tipuri de peisaj, încorporând și integrând în joc atitudini și reacții,  dar și socializare sau muncă în echipă. Lemnul ca material predominant, oferă o încadrare perfectă și subtilă în ambient, dar și numeroase forme și concepte originale, în combinație cu metalul sau cu clasicele echipamente de joacă precum tiroliana,tobogane, cățărători, trasee sau leagane.

Manisa Kent Park, din Turcia, este un concept de oraș al viitorului, cu zone de relaxare, odihnă și joacă, cu echipamente de dimensiuni mari, inedite ca formă, abordarea jocului și structură. Multitudinea de elemente care personalizează fiecare zonă în parte îi conferă un aer fantastic, transmițând vizitatorului sentimentul de libertate absolută, spațialitate și combinații coloristice, promovând echilibrul și simetria dintre culorile dominante și cele complementare. Formele și culorile crează aici senzații unice și posibilități de explorare inedite. Este o fuziune a două teme deosebit de importante în arhitectură: concretul unei lumi imaginative și integrarea naturală în peisaj.

Așadar arhitectura, poate oferi  traseul perfect de la idee până la forma finală a unui spațiu public, și nu oricum, ci cu maxim de accesibilitate, multifuncționalitate și integrare în ambient. Face diferența între unic și comun aducând acel “Superb!” și în materie de locuri de joacă.

Crezi că este nevoie de implicarea arhitecților atunci când proiectăm un loc de joacă?