Ne-a atras atenția un articol din The Guardian, care titra: “Copiii din orașele noastre sunt privați de locuri de joacă sigure”. Autorul susține că nu reușim să luăm în considerare nevoile de joacă ale copiilor, atunci când proiectăm spații publice și că “o comunitate care nu este construită în jurul copiilor nu este comunitate”.
Oare începem să ne ciocnim de o lipsă de viziune a unor dezvoltatori care nu acordă suficientă importanță nevoilor de joacă ale copiilor, contribuind astfel la alterarea esențelor comunității?
În ultimii 25 de ani, sociologii au constatat o tranziție a societății care încuraja apartenența la grupuri, spre una de tip cochilie, retrasă, individualistă. Urmările unei astfel de tranziții sunt dăunătoare pentru societate și pentru membri ei, indiferent de vârstă.
Deși “societatea actuală se poate caracteriza prin concepte cheie precum globalizare, informatizare, tehnologizare și uniformitate”, putem afirma cu certitudine că “individul societății de astăzi este unul ce tinde spre dezumanizare” afirma asist. univ. drd. Alina Zaharia în “Orientarea adolescentului către mediul social” (pg 318)
Nu putem face un loc de joacă oriunde și nici oricum. Acesta trebuie să ofere atracții pentru petrecerea timpului în aer liber, dar și să fie perfect sigur, ferit de pericole, de gunoaie sau de orice ar periclita sănătatea și siguranța copiilor, într-un fel sau altul.
Foarte mulți părinți preferă să-și țină copiii departe de comunitate, deci și de locurile de joacă, din motive de siguranță. Astfel, copiii de azi petrec mult timp închiși în case, în școli, în mașini sau în cluburi, principalul obstacol social fiind chiar teama parinților pentru siguranța acestora.
“Tot mai mulți copii din clasa de mijloc dezvoltă probleme de sănătate mintală datorită faptului că sunt crescuți aproape „în captivitate” de părinți „hiper-protectori”, ne avertizează prof. Tanya Byron, specialist cu o experiență de peste 23 de ani în psihologie clinică.
Acum 25 de ani existau spații generoase între blocurile sau casele care se construiau, spații care permiteau desfășurarea unor activități comunitare, amenajarea de locuri de joacă și desfășurarea de activități sportive. Acum însă, aceste spații sunt frecvent alocate parcărilor, diferitelor tonete sau chioșcuri.
Devenim astfel prizonierii unor proiectări defectuoase și noi și micuții noștri, fără spații sigure unde să ne petrecem timpul liber. Părinții sunt nevoiți să joace cu copiii lor, jocurile pe care în mod normal le joacă copiii între ei, acest lucru fiind din ce în ce mai des întâlnit.
Nu fi indiferent la degradarea noțiunii de comunitate, beneficiile ei sunt verificate de-a lungul timpului, conținând valori la care nu trebuie să renunțăm. Implică-te în menținerea unui spațiu public de calitate, cu posibilități de joacă și recreere, conferindu-i siguranță și personalizare.
Câțiva pași mici pot contribui la crearea unui ambient plăcut în comunitatea ta:
- transformă-ți cartierul într-un mare loc de joacă și sport pentru toți
- explorează împrejurimile, petrece timp în aer liber
- alătură-te grupurilor, explorează resursele disponibile
- pledează pentru joaca în comunitate
- contribuie la înființarea de asociații care să apere interesele comunității
- implică-te în proiecte legate de comunitate
Mai trebuie să știi că atât copiii cât și tinerii sau adulții se pot implica în organizarea de mici proiecte comunitare. “Nu-i considerați pe copii prea mici pentru a-și asuma responsabilități în comunitate atunci când li se oferă posibilitatea. Aceștia sunt creativi, activi, optimiști, visători și manifestă un entuziasm molipsitor, care poate antrena și alți membri ai comunității în procesul de schimbare”, afirmă Remus Ifrim (asistent social) și Alis Ghebuță (psiholog), membri ai Fundației Cote, în “Mini-proiecte pentru implicarea copiilor în comunitate”.
Crezi că proiectele de construire pe spațiul public au întotdeauna ca principal beneficiar comunitățile?